Conaripe – Puerto Fuy (65 de km)

De data aceasta ne-am sculat pe la 7 si pe la 8 si un sfert am pornit. Mai ales ca majoritatea drumului de astazi era neasfaltata si din cauza aceasta nu poti sa stii cum sa-ti dozezi timpul si energia. La inceput drumul a inceput placut, serpuind linistit printre casutele si fermele din jur...pina la primul urcus. Si tot asa a tinut-o vreo 20 de km. Cind sus abrupt cit se poate (pe portiuni am si impins bicicletele) cind coboriri – si nici de coboriri nu te puteai bucura pentru ca drumul era plin de pietre, nisip si gropi si te zgiltia infiorator. Nu mai zic ca atunci cind trecea cite o masina, norii de praf erau spectaculosi. Dupa vreo 20 de km, am dat de o portiune de asfalt. Ah, ce diferenta! Am luat o mica pauza si am gustat din gemul de mure pe care il cumparasem pe drum de la o batrinica. Faza e ca ne apropiam de amiaza, soarele incepea sa arda si lighioantele infioratoare de muste sa atace. Atit de enervante devenisera ca ne-am pus jachetele contra insectelor, desi muream de cald. Drumul tot urca si mai putin cobora si ne tot miram unde tot urca ca doar mergeam de-a lungul malului unui lac (acest tip de drum a fost botezat de noi, drumul ´subida sin bajada´ - adica ´urcusul fara de coboris´). Altfel peisajul era superb – casute si ferme ingrijite cu vededre spre lac (Lago Panguipulli) si strajuite de un munte imbracat in alb. Dupa alti 20 de km s-a terminat portiune asfaltata si iarasi a inceput calvarul cu pietre si nisip. Gizele erau groaznic de enervante (Mircea ridea ca ne plimbam fiecare cu un alai de capcauni dupa noi), drumul tot urca, soarele ardea fara mila si noi mai aveam vreo 40 de km pina la Puerto Fuy... In gind tot faceam calculatii – cu viteza noastra de 6/7km pe ora o sa ajngem chiar la lasarea intunericului. La un moment dat aud in spate un huruit puternic ...venea un autobuz. I-am facut semn si ne-a luat pina la Puerto Fuy cu tot cu biciclete. Asa ca am ajuns in satuc pe la 4 dupa-masa (pe biciclete cred ca ne-ar mai fi luat vreo 5 ore), ne-am cazat la un Hospedaje si acum vrem sa na culcam devreme ca maine sa prindem un ferry peste Lago Pirihueico si apoi ne mai despart vreo 60 de km pina la San Martin de Los Andes in Argentina!