A doua zi de dimineata am debarcat in Punta Arenas (30 ian). Ne-am cazat la acelasi Hostal ca data trecuta. Zborul nostru spre Peurto Montt era tocmai pe 4 februarie asa ca ne-am dus la agentia de zbor si am reusit sa schimbam zborul pentru 31 ianuarie. In Puerto Montt am mai stat 2 zile si ne-am plimbat putin prin pitorescul orasel pescaresc. Ce ne-a intristat cel mai mult in tarile dezvoltate a fost numarul urias de copii obezi. Efectiv puteai sa-i numeri pe degete pe cei care aratau cit de cit normal. Si nu numai asta, dar majoritatea erau cu inghetata, ciocolata sau biscuitii in mina. Fenomenul a devenit ingrijorator si la foruri mai inalte : am vazut o reclama la inghetata pe care era un mesaj de genul ‘a se consuma cu moderatie’ – mesaje pina acum limitate la alcol sau tigari. Un alt semn de bunastare este si aparitia - incet, incet - a naspeturilor de hotele americane – Holiday Inn sau Best Western. Aceste ‘bijuterii arhitecturale’ in momentul in care sint trintite schimba orice peisaj – oricit de pitoresc ar fi - intr-o mica america. Cine mai are nevoie de hotelase micute si cochete, adapostite in vechi case pescaresti cind poti sa te lafai in camere stas la Holiday Inn si sa te simti de zici ca nici n-ai parasit america? Asta este, peste citiva ani (si nu foarte multi se pare) calatoritul in alte parti va deveni un pleonasm...de ce sa calatoresti cind peste tot este la fel.
Dar m-am luat putin cu vorba in general…pentru ca Puerto Montt este departe de a-si fi pierdut tipicul traditional. In piata Angelmo te tirguiesti pentru somon si alte sute de feluri de pesti si fructe de mare tot asa cum se facea cu zeci de ani in urma…nici mirosurile nu s-au schimbat : )
No comments:
Post a Comment