Socoteala de acasa

…nu se potriveste cu cea din tirg. Asa ni s-a intimplat azi, in a treia zi de ciclism (bine ca noi aratam de zici ca sintem de luni intregi pe drum : zgirieturile mele pe fata, muscaturi de tintari peste tot si blande de toate marimile, forme ciudate de la bronzat). Deci azi ne-am trezit pe la 7 si cum le ploua bine am mai lenevit in cort pina pe la 8. Apoi am strins toate catrafusele, ne-am dus la brutaria din colt si am halit niste chifle cu scortisoara (sau ‘ratise’ pentru avizati :) am baut fiecare cite un litru de suc de grefe si am pornit la drum. Planul era sa mergem de la parc pina la oraselul Prince Albert, vreo 95 de km. Pe la km 45 ne-am orpit sa sarbatorim faptul ca Mircea a pedalat exact 5000 de km! Intre timp niste nori amenintatori se tot batea cap in cap si am decis sa ne adapostim. O galerie de arata se anunta la un km mai incolo si am decis sa intram. Nu era nimeni acolo, usile zavorite, asa ca am stat pina s-a oprit ploaia si apoi ne-am mai plimbat putin in jur. Am mai gasit o casa, tot inchisa (era de fapt de vinzare) cu o terasa super care dadea spre un lac. Pe loc am decis sa raminem aici. Dupa doua minute a tras o masina in parcare si am crezut ca gata tre’ s-o stergem. Doua doamne s-au dat jos si cautau de fapt galeria de arta. Le-am zis ca totul este inchis, apoi vazind bicicletele ne-au intrebat de unde sintem si unde mergem. Cind au auzit ca sintem din Ro una dintre ele a devenit foarte entuziasmata si ne-a spus ca mama ei este de origine romana. Nu fusese niciodata in Ro dar isi doreste foarte mult sa mearga cu fiica ei. Am schimbat adresele de email si uite asa incepem sa ne facem clientela la viitorul nostru camping ))
Deocamdata in seara aceasta dormim pe aceasta minunata terasa de unde va salut pe toti cu drag! Ma duc acum sa string bagajele ca se anunta ceva furtuni la noapte.